A fost astazi. Am fost si eu. Nu ma pricep sa scriu povesti frumoase, dar nu ma rabda "dejtele" sa nu imi spun parerea.
Lume, destula zic eu. Masini, multe ca numar. Calitate, indoielnica.
Personal, ma bucur ca astfel de evenimente au loc, din ce in ce mai multe. Uite asa, creste interesul, atrage atentia opiniei publice, si poate se mai schimba ideea aia tampita, bagata de "rabla" in capul romanului, ca orice masina veche e buna de remat. Astfel de intalniri dovedesc contrariul. Sau, cel putin, asa ar trebui.
Felicitari pentru marketing, organizatorilor evenimentului. Au fost televiziuni, a fost tombola, spatiul pus la dispozitie a fost ok, iar zona unde s-a tinut, in Bucuresti, bine aleasa, zic eu. Asta pentru ca era si carciuma, fix in mijlocul evenimentului.
Beraria H, gazda evenimentului, (fostul pavilion H din parcul Herastrau - Fierastrau, pt umoristi) a fost o gazda buna, primitoare. Bere rece, mici calzi, fete frumoase. Cam mult "piper", peste tot, dar a fost bine, una peste alta.
Referitor la expozanti, aici a fost marea mea dezamagire. Constat, inca o data, ca noi, ca oameni, avem prea putine pretentii. Suntem obisnuiti cu putin, din pacate, si parca nu vrem sa ridicam stacheta. Principiul "las-o mah, ca merge-asa", si-a facut simtita prezenta, din plin. Vazand masinile expuse, am constatat ca la dacia mea din 91, daca o spalam, dadeam cu un spray pe ici, pe colo, si mai puneam un colant alb peste gauri, eram atractia expozitiei. Sau cel putin, pe aproape. Insa deh, "self esteem"-ul meu nu m-a lasat sa ma duc. Ma intreb, cum oare, pe unii de pe acolo, ii lasa.
Concret. Expozitia a fost impartita in doua, in fata pavilionului fiind expuse antebelicele, iar in spate, catre lac, postbelicele. Totul bine, pana aici. Aah, un minus mare, aici: separarea asta, fara a face cunoscuta impartirea, catre public. Cine nu stia ca trebuie sa mai fie masini, si nu le cauta, pleca linistit acasa, vazand doar una dintre parti, ale expozitiei. Pe un nene l-am tras eu de maneca, dupa ce pozase antebelicele, ca voia sa plece.
Asadar, antebelicele. Parca 11 masini expuse, daca imi amintesc bine. Americancele, in fata, coafate, rujate. Felicitari americanilor, ca fac inca piese pentru ele, si romanii cu bani le pot cumpara. Foarte frumos un Buick, din filmele cu Al Capone, plus un Dodge. Care Dodge, mandru de el nevoie mare, a saltat capota. Frumos, curat, dar: alternator pe masina din 1936?! Instalatie electrica fixata cu "soricei"? (coliere rapide din plastic, pt cine nu stie). Unii ar spune ca sunt carcotas, dar probabil ca cei care gandesc pe principiul de mai devreme, ca merge si asa. Stiu ca merge, dar la un asemenea nivel, si la cati bani s-au bagat acolo, chestiile astea sunt nesemnificative, ca si cost. Deci...de ce?!
Europencele, reprezentate de Opel, Mercedes, Ford, MG. Nu stiu cine a restaurat Fordul alb, Taunus parca, de prin '38, dar si-a batut joc de el. Eu il bateam pe ala pe care l-as fi platit s-o faca. Sau, daca o faceam singur, si doar atata am putut, o tineam pentru mine, sa ma plimb duminica, la Giurgiu, nu s-o duc in Herastrau, intre alte masini de varsta ei. Ma rog, numai daca nu voiam s-o fac de ras. Cheder de dacia din 2000, la parbriz? Faruri Elba? Lufturi la capote, facute cu drujba?! Mi-a fost frica sa ma uit in interior. Si ma gandesc la astea, ca le-am observat eu, care habar n-am de masinile antebelice. Nu m-au pasionat, nu le cunosc, si astea mi-au sarit in ochi. Ma intreb ce o gandi unul cu adevarat pasionat, si cunoscator.
Alta, un Mercedes albastru. Capace la roti ruginite, anvelope "victoria" murdare, probabil de dacia 1100, noroi pe sub masina, intr-o zi insorita, dupa vreo saptamana foarte frumoasa. Si te gandesti, oricum, ca nu e masina de zi cu zi.
Speriat fiind de acestea, zic sa-mi incerc norocul la astea mai tinerele, in jur de 30, cum imi plac. Ma duc in spatele pavilionului, si ce gasesc: parcarea plina de bmw, mercedes, porsche, fiat, vw si americane, din nou. La americane n-am avut curiozitatea, din principiu. Nu-mi plac. Ma rog, o singura exceptie, care a si fost prezenta, dar in varianta coupe, nu cabrio, cum mi-ar fi placut: mustang.
Romancele au fost prezente prin 2 M-uri, unul "soldat", unul civil. Frumusele, ambele, chiar daca isi marcau teritoriul.
Dacia 1100 vreo 3 bucati, din care 2 tunate, Dacia 1300 cateva bucati (4, cred), plus un sport. Nu m-am apropiat prea tare de ele, ca ma zgariau pe retina chederele vopsite, peria de geam vopsita proaspat, odata cu caroseria, sau, in cazul unei 1300 visinii, rugina umflata pe capota fata, fix deasupra ornamentului cromat.
A lipsit din nou, ca si anii trecuti, Oltcit si Aro.
Est europencele au fost reprezentate de 3 volgi, din care 2 negre. Putin cam de speriat, pt unii mai in varsta, dar frumusele. Mai crapase vopseaua pe ele, dar na...deja ma obisnuisem, pana acolo. De asemenea, o frumoasa Skoda 120L, alba. Frumoasa de la distanta, ca de aproape, nici ea nu s-a dezbracat, la dush. Lipsa la apel, a fost trabantul.
Ce mi-a placut, cel mai tare din toata expozitia: un Mercedes W123, alias Cobra. Culoarea verde mustar originala, superb intretinuta. Era polish-ata, dar era originala, poate singura de pe acolo (in starea aia, zic, pt ca mai erau cu vopsea originala, si cu rugina acoperita cu bucati de colant). Interior perfect, curat, "clean" cum ar spune "neamtzu'". Cel mai probabil recent importata din Germania, unde oamenii chiar isi ingrijesc masinile. Arata a masina de babutza, care s-a dus numai duminica, la biserica, cu ea. Mai era una "gri sobolan", frumos lucrata, dar minus pt culoare, ca nu era originala.
In fine, nu ma mai intind la povesti, ca poate vreti sa vedeti poze. Sper ca cei care au facut, sa le puna pe aici. Eu am facut doar una, ca na...sunt carcotas. N-am avut ce poza.
Inchei povestea mea, neincalecand pe nimic, dar cu speranta ca anul viitor ne va aduce mai mult respect de sine. In randul celor care vor sa iasa in fata, mai ales.
