Transalpina

[vercingetorix]

Daca raliul Argesului nu s-a mai tinut, iaca se prefigureaza ceva pe Transalpina:

http://www.prosport.ro/alte-sporturi/au ... ia-8378998

[George]

asta va fi plimbare, bre...nu e concurs. si cel mai probabil porcisteanu nici nu vine cu masina de curse, care este, in perioada aia, fix intre 2 raliuri de macadam. cum omul se bate la titlu, nu va risca vreo traznaie cu masina aia...si nici nu e economic.
urmatoarea cursa e la sibiu, intre 8 si 9 iulie.
calendar aici: http://www.autorally.ro/index.cfm/page/ ... r_cnr.html
despre cursa aici: http://www.rallyrom.ro/cnr/3200-cnr-sib ... cadam.html

[vercingetorix]

Transalpina, cea mai înaltă şosea din ţară

Autor: Roxana Bălan ( ziarul Adevarul 12.08.2011)

Șoseaua Transalpina bate Transfăgărășanul

Turiştii nu au mai avut răbdare să aştepte asfaltarea ultimilor şapte kilometri din cei 120 ai Şoselei Transalpina, care traversează Masivul Parâng. Cea mai înaltă şosea din ţară–Transalpina– a devenit mai atractivă decât Transfăgărăşanul, celebru pentru peisajele sale, dar plin de gropi pe zeci de kilometri.
Deşi nu a fost inaugurată oficial, Şoseaua Transalpina este deschisă circulaţiei. Micile porţiuni care au mai rămas de asfaltat nu-i împiedică pe turişti să admire, de la peste 2.100 de metri altitudine, superbul peisaj din Parâng. Finalizarea lucrărilor de asfaltare este prevăzută însă pentru această toamnă.
Cu altitudinea de 2.145 de metri, Transalpina reuşeşte să ,,ia faţa" unei alte şosele la fel de spectaculoase, Transfăgărăşanul, care are ,,numai" 2.042 de metri. Până să fie reabilitat, drumul era extrem de dificil. Trecea prin vadurile mai multor pârâuri şi putea fi străbătut cu mare greutate doar cu maşinile de teren. Din acest motiv, zona nu este foarte cunoscută, iar numărul celor care au reuşit să parcurgă traseul este foarte mic.

,,Drumul Regelui"

Denumită cândva "Drumul Regelui", Transalpina face legătura între Transilvania şi Oltenia. DN67C porneşte de la Bengeşti, judeţul Gorj, şi ajunge, după 148 de kilometri, la Sebeş, judeţul Alba. Şoseaua traversează Munţii Parâng, zonă cu numeroase atracţii turistice. Staţiunile Novaci şi Rânca atrag zeci de mii de turişti, mai ales în sezonul alb. În zonă sunt pârtii de schi, dotate chiar şi cu instalaţii de nocturnă, dar şi o instalaţie de transport pe cablu, până pe Vârful Păpuşa.
De la Rânca, Transalpina urcă până la Obârşia Lotrului (intersectând DN 7A Petroşani - Voineasa - Brezoi) şi trece pe lângă Lacul Oaşa. De altfel, în apropiere de Obârşia Lotrului, în Pasul Urdele, Transalpina atinge altitudinea sa maximă.

De la drum forestier la drum naţional

Până în 1935, Transalpina a fost un simplu drum de munte, folosit mai ales de păstori. În 1935, drumul a fost pietruit la ordinul regelui Carol al II-lea. Transalpina a mai fost reabilitată de germani în al Doilea Război Mondial, după care şoseaua a fost uitată complet de autorităţi. După mai bine de şapte decenii, în septembrie 2008, CNADNR a scos la licitaţie lucrarea de reabilitare a şoselei, adjudecată de Romstrade pentru 385 de milioane de euro. Adică, în medie, un cost de aproximativ 2,6 milioane de euro pe kilometru. Lucrările au început în 2009, iar constructorii şi-au propus să le finalizeze până la sfârşitul acestui an.

Aproape finalizată

Şoseaua Transalpina este gata în proporţie de 98%. Între Rânca şi Obârşia Lotrului, zona cea mai spectaculoasă a drumului, mai este de asfaltat doar un kilometru. De asemenea, între Jina şi Dobra a mai rămas de reabilitat o porţiune de 5 kilometri, dar care poate fi parcursă de şoferi fără probleme.
Pe lângă acestea, drumarii mai au de făcut şi alte lucrări. Pe unele porţiuni lipsesc parapeţii de protecţie de pe marginea şoselei, aşa că, pe măsură ce urci, traseul devine destul de periculos, mai ales dacă ai parte de ceaţă sau ploaie.

Potenţial turistic uriaş

După ce se vor termina lucrările, Transalpina va fi însă cea mai bună şi mai spectaculoasă şosea din România. Acest lucru ar putea valorifica mult mai bine potenţialul turistic al zonei.
„Este o zonă extraordinară. Poate reprezenta o importantă destinaţie turistică. Va fi şi un imbold economic important pentru Valea Sebeşului. Am avut o delegaţie maghiară în vizită la Sebeş şi i-am dus să vadă Transalpina. Au rămas mască de ceea ce au văzut", a declarat primarul din Sebeş, Mugurel Sârbu.

Transfăgărăşan, drumul gropilor

Cunoscut în toată Europa pentru peisajele sale spectaculoase, Transfăgărăşanul este pe cale să fie detronat de Transalpina. În utimii ani, sălbaticele pajişti montane s-au umplut de gunoiele lăsate de turişti lipsiţi de educaţie, veniţi la picnic. În peisaj şi-au făcut loc grătarele cu mititei şi tarabele cu kitsch-uri.
Şi de parcă nu ar fi fost de ajuns, autorităţile au uitat să mai întreţină drumul. Aşa se face că pe zeci de kilometri şoferii trebuie să facă slalom printre gropi pentru a nu-şi face praf maşinile. Zona cea mai afectată este cea de lângă Barajul Vidraru, unde craterele în asfalt sunt atât de multe încât nu pot fi ocolite.

[vercingetorix]

Asfaltul e proaspat pus, se deschid pensiuni si carciumi noi, urmeaza asaltul berii la PET si al manelelor....doar ca sa ne simtem si noi bine !

http://www.evz.ro/detalii/stiri/transal ... 46369.html

[CRISX]

he, he, sambata sunt pe ea !

[vercingetorix]

he, he, sambata sunt pe ea !

Te asteptam cu poze&filme !

[CRISX]

ok, desi e plin netu' de ele.
despre originea transalpinei, unii spun ca ar fi construita de romani dupa ce au ocupat Dacia, si iata ca prima ei asfaltare a fost facuta de Boc !

[baciudibaciu]

ok, desi e plin netu' de ele.
despre originea transalpinei, unii spun ca ar fi construita de romani dupa ce au ocupat Dacia, si iata ca prima ei asfaltare a fost facuta de Boc !

Asa este !
In comuna Bengesti-Ciocadia , satul Ciocadia in zona denumita "sub fata"( sub-fatza) sunt ruinele unui castru roman destul de mare !

[CRISX]

voala :

https://picasaweb.google.com/1029913273 ... 38DZgoDnYw#

[Constantin]

Splendid,frumoasa tara dar mare pacat ca are capitala in Bruxelles si totul e cam varza...
Penultima poza intareste zicala romaneasca,aia cu magaru' curios...Inocent animal biblic.

[CRISX]

impresii la rece :

- e soseaua de munte din Romania care iti permite sa vezi muntii in toata splendoarea lor, deoarece se catara pe munti, nu te baga prin valea unui rau care a sapat serpentine prin stanca; deci privelistea e foarte larga,deschisa, impresionanta, pe mare parte din traseu.
- ca dificultate , m-a luat prin surprindere, undeva deasupra Rancai, sunt niste ace de par foarte abrupte; nestiind asta, eram in a 2-a, desi masina plina, n-am turat-o in curba , sa menajez planetarele , si era sa moara motorul, desi e diesel; a trebuit sa-i dau repede a-ntaia ca sa continui urcarea !
- lume multa la plimbare pe ea ; are dezavantajul ca e cam departe de Bucuresti, dar daca o sa apara pe ea si alte atractii turistice, Valea Prahovei o sa devina cam pustie.

[vercingetorix]

Diverse informatii privind cazarea si distantele...

Transalpina: ghidul turistic complet. Cât costă să mănânci, să te relaxezi şi să te distrezi pe acoperişul României

Autor: Ciprian Iancu (sursa :EVZ 26.09.2011 )

Interesul foarte mare de care s-a bucurat subiectul „Transalpina”, de săptămâna trecută, din „Evenimentul zilei”, ne-a determinat să revenim cu informaţii detaliate privind condiţiile pe care le oferă una dintre noile minuni ale României
ACCES
Din nord, se ajunge prin Sibiu. Din vest, prin Sebeş. Dinspre sud, drumul cel mai scurt e prin Râmnicu Vâlcea
Sursa: INFOGRAF: GABRIEL SPANACHE

Pe unele hărţi, Transalpina este marcată ca întinzându-se de la Novaci (judeţul Gorj) prin Rânca, Obârşia Lotrului, apoi spre Sălişte (judeţul Sibiu), după ce taie colţul Nord-vestic al judeţului Vâlcea.
Pe alte hărţi, traseul oficial al Transalpinei, de la Şuşag (judeţul Alba), nu coboară spre spre Sălişte, ci spre Sebeş (judeţul Alba), în această variantă, lungimea totală a şoselei fiind de 140 de kilometri. Oricum, porţiunea spectaculoasă a drumului se află între Obârşia Lotrului (judeţul Vâlcea) şi staţiunea gorjeană Rânca, prezentă pe ambele "variante" ale hărţilor care se referă la drumul ce este acum asfaltat pe 98% din lungimea sa, toate lucrările urmând a fi terminate spre finele anului viitor.

Cum ajungi pe Transalpina

Singura modalitate de acces spre Transalpina este cea rutieră. Dacă vii din Banat sau din jumătatea vestică vestică a Ardealului, cea mai uşoară variantă spre Transalpina este cea prin Sebeş. Pentru cealaltă jumătate a Ardealului, varianta prin Sibiu – Sălişte pare mai scurtă. Dinspre Bucureşti, spre Transalpina, se merge direct prin Râmnicu Vâlcea.
Din acest oraş mai departe se pot alege două variante: cea prin Brezoi şi Voineasa, pentru cei care vor să ajungă mai întâi la Obârşia Lotrului (cu menţiunea că de la Voineasa în sus, pe 24 de kilometri, asfaltul este vechi, cu denivelări şi gropi), sau cea prin Horezu. Cei care doresc să scurteze drumul prin Petroşani şi Petrila, pe Valea Jiului, sunt sfătuiţi să se aventureze doar dacă dispun de maşini cu garda la sol ridicată. Pe 20 de kilometri această rută este aproape impracticabilă cu autoturisme obişnuite.

Cazare

Cele mai multe variante pentru cazare se află în Rânca, staţiune care dispune de aproape 5.000 de locuri pentru turişti, dispersate în trei hoteluri (unul de patru stele, celelalte de trei stele) şi peste 400 de pensiuni şi case de vacanţă cu regim turistic.
Tarifele de cazare practicate aici pleacă de la 20 de lei, pentru o persoană, pe noapte, şi ajung la 150 de lei, în funcţie de categoria unităţii turistice. Preţul mediu de cazare la o pensiune de trei margarete este însă de 50 de lei pe noapte, iar pentru o zi cu pensiune completă se mai adaugă 60-100 de lei, de persoană.
Cine doreşte să se cazeze la celălalt capăt al porţiunii spectaculoase a Transalpinei, adică aproape de Obârşia Lotrului, are la dispoziţie variante mult mai puţine (dacă se exclude posibilitatea găsirii unei cazări în staţiunea Voineasa).
Pensiunile de pe malul lacului Oaşa cer, în medie, 120 de lei pentru o cameră dublă pe noapte. Cam aceleaşi tarife sunt practicate şi de cele câteva pensiuni din Obârşia Lotrului.
Există însă şi o variantă extrem de ieftină: Cabana Şureanu (aflată în administrarea MApN), situată la vest de lacul Oaşa, la 18 km distanţă, unde un pat costă doar 7 lei pe noapte. Asta dacă sunteţi dispuşi să dormiţi într-un pat vechi, milităresc, cu alte trei, sau şapte persoane în încăpere, şi să faceţi duş afară, în aer liber.

Distracţie şi agrement

Şi la acest capitol, staţiunea Rânca are un mic avantaj. Spre deosebire de celelalte localităţi turistice din aria Transalpinei, pe lângă mai multe restaurante, la Rânca găseşti şi un club de noapte. Mai mult, din această iarnă, aici se va da în folosinţă un teleschi extins de la 800 la 1.500 de metri lungime, care va deservi trei pârtii, dintre care una cu nocturnă. Schi-ul şi tubing-ul sunt principalele activităţi de iarnă la Rânca.
Dacă pârtiile de aici nu vă sunt pe plac, spre capătul Nordic al Transalpinei, lângă Cabana Şureanu, vă aşteaptă Domeniul Schiabil Şureanu, cu şapte pârtii a căror lungime totalizează 6 kilometri.
Pe timpul verii se pot parcurge la pas zeci de trasee montane, cu durate cuprinse, în medie, între două şi şase ore, principalele puncte de plecare fiind Obârşia Lotrului şi Rânca.
Peştera Muierii şi Peşterea Polovragi, amplasate la doar cinci kilometri de oraşul Novaci sunt alte obiective care vă pot umple cel puţin o jumătate de zi, în cazul în care alegeţi să mergeţi pe jos, din Rânca, pe traseele marcate.
Lacurile glaciare din Parâng precum Lacul Gâlcescu, Lacul Verde sau Roşiile trebuie şi ele văzute.

CUM AJUNGEM

Distanţe până la punctul sudic de intrare pe Transalpina:

Arad – Novaci – 324 km
Bucureşti – Novaci – 273 km
Craiova – Novaci – 113 km
Rm. Vâlcea – Novaci – 78 km
Sibiu – Novaci – 172 km
Tg. Jiu – Novaci – 43 km

Distanţe până la punctul nordic de intrare în Transalpina:

Arad – Sebeş – 234 km
Oradea – Sebeş – 257 km
Bucureşti – Sebeş – 336 km
Timişoara – Sebeş – 212 km
Cluj – Napoca – Sebeş – 109 km
Iaşi – Sebeş – 421 km